Crizanteme - Victor Eftimiu

Aşteaptă-mă diseară la fereastră

Cu ochii trişti, cu fruntea visătoare ...

Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme, 

Să-mpodobim iubirea care moare ...

Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme ...

Sunt flori târzii, sunt florile din urmă, 

În viaţa lor e moartea primăverii, 

Cu viaţa lor iubirea ni se curmă ...

Aşteaptă-mă diseară la fereastră

Cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduţi în vis –

Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme

Şi cel din urmă cântec ce ţi-am scris ...

Luna - Victor Eftimiu

Printre bolțile de frunze,

Înălbind cărarea,

Luna plină își așterne

Tremurarea...

Umbra bolților urzește

Pe cărări dantele,

Cântec de privighetoare

Urcă-n stele...

Și cum trec rătăcitorii,

Zvon din frunză-n frunză

A pornit pădurea toată

Să-i ascunză.

Cum mi-e dor de tine acuma!

Luna fermecată

N-am văzut-o noi alături

Niciodată !

De dragoste

Nu ma lasa, aseaza-mi-te-alaturi

Si tine-mi capul strâns sa nu tresar

Când somnul bont la care-s condamnata

Se-ascute, rasucindu-se-n cosmar;

Cuprinde-mi tâmplele în palme-asa

Cum tii sa nu se verse un potir

Si pune-ti gura peste gura mea:

Inspira tipatul care-l expir, 

Sa nu se-auda hohotul de plâns

Ce-si hotaraste trupul meu contur;

Îmbratiseaza-ma sa nu ma smulga

Valul de spaima care creste-n jur

Si duce totul, si în urma lui

Ramâne doar moloz si ghilimele, 

Si se chircesc bolnave si se sting

Si soarele si celelalte stele...

Ana Blandiana

Doti

Da-mi la o parte valul si priveste !

Esti primul muritor care ma vezi.

Te-ai furisat in templul meu hoteste

Si-acum, ajuns aici, cunosti si crezi.

Ma socoteai iluzie abstracta, 

Samanta din stravechiul Amon-Ra.

Si-azi cand ma pipai simti cum se contracta

In trupul meu de piatra inima.

Descopera-ma toata, cu-ndrazneala !

Si lasa-ti palma aspra si pe sani !

Asa cum stau aici, aproape goala, 

Sint mai frumoasa ca un imn pagan.

O pulbere de-argint ma impresoara

Si raze lungi pe frunte-mi cad manunchi.

Tacerea care-acum te infioara

E sangele ce-mi susura prin trunchi.

Cand ochii mi-s inchisi, ciulesc urechea, 

Iar cand o-nchid pe ea, din ochi pandesc.

Baga de seama ! Inima, stravechea, 

Ca pe-un etern semnal, mi-o urmaresc !

Streinule, intrat aici hoteste !

Hoinarule, cazut in mreaja mea !

Ia-mi palma desfacuta si citeste:

Nu soarta mea e-n ea, ci soarta ta !

Radu Stanca

Aripi de argint

Și anotimpuri, vânt de miazănoapte

sau vânt de sud, dacă m-ar căuta,

pe-o treaptă m-ar găsi în preajma ta.

Şi călători, iscoade de departe,

şi patrie, morminte, bolovani,

dacă de mine toate-ar întreba,

m-ar dibui prin vînt în preajma ta.

De zile, săptămâni, de luni, de ani,

mă pierd în ochii tăi mîndră iubire.

Ca din oglinzi, ce singure nu mint,

încerc să dobîndesc o dumirire,

ca aripile ce le simt în spate,

aievea sînt din pene de argint.

sau o părere doar de greutate.

Lucian Blaga

Visul meu obișnuit

Un vis profund şi straniu am și-n el mi-apare

Străina care ma iubeşte, şi-o iubesc şi eu.

Și nu-i mereu aceeaşi, dar nici alta-n visul meu.

O simt apropiată, ştiu că e-nțelegătoare, 

Căci ma-nțelege şi-n inima-mi primitoare

E loc doar pentru ea şi, vai! deloc nu-mi este greu.

Ea singura, când plânge, fruntea-mi palidă, mereu

O răcoreşte şi o șterge de sudoare.

Puțin contează de-i roşcată, blondă, brună, 

Iar numele ei, dulce, cristalin, rasună

Ca numele iubiților, în Viață exilați.

Privirea ei ca a statuilor mi-apare

Si vocea-i e ca vocea celor dintre noi plecați:

Profundă, calmă şi venind din depărtare.

Paul Verlaine
http://www.versuri-si-creatii.ro

Vecinul

Lipindu-mi fruntea atunci de zidul ud

În liniștea întunecoasă-aud

Cum cântecul tău, încetișor răsună.

Ce-o fi – nu știu ! Dar de durere-i plin

Și sunetele se alungă, lin,

Ca lacrima ce pe obraz se-adună.

Și dragostea, nădejdea din trecut,

Prind viață-n mine, ca la început,

Iar gândul meu, atunci, departe zboară,

Mi-e mintea plină de dorinți și chin

Și sângele fierbinte. Lacrimi, lin,

Ca sunetele, pe obraz coboară.

Mihail Lermontov - Vecinul (fragment)